21. 02. 2014
O componentă esenţială a procesului de formare iniţială la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) o constituie aplicarea cunoştinţelor acumulate. Conform legii, persoanele care urmează instruirea iniţială la INJ desfăşoară stagii de practică în judecătorii, procuraturi şi organe de urmărire penală pentru a obţine deprinderile practice şi aptitudinile profesionale necesare la exercitarea profesiei de judecător sau de procuror.
Pentru promoţia 1 octombrie 2012 – 31 martie 2014 durata stagiului a constituit 25 de săptămâni, inclusiv simulările de procese civile şi penale la INJ.
Candidaţii la funcţia de judecător (15) au efectuat stagiile de practică în instanţe de bază timp de 21 săptămâni, la procuratură – 2 săptămâni, în organe de urmărire penală din cadrul inspectoratului de poliţie – 2 săptămâni. Iar pentru candidaţii la funcţia de procuror (24) stagiul de practică în procuratură (instituţia de bază) a constituit 21 săptămâni, câte 2 săptămânii la judecătorii şi organe de urmărire penală. Majoritatea audienţilor au fost repartizaţi în instanţe judecătoreşti, procuraturi şi inspectorate de poliţie dislocate în mun. Chişinău. Un candidat la funcţia de judecător şi altul la funcţia de procuror s-au aflat la judecătoria şi, respectiv, procuratura din Bălţi, iar doi viitori procurori – în procuraturile raioanelor Cahul şi Criuleni.
Stagiile s-au desfăşurat conform curriculumurilor. Derularea stagierii a fost permanent monotorizată şi evaluată de către lucrătorii Secţiei formare iniţială a INJ. Şi conducătorii de practică au făcut o evaluare. Iar evaluarea finală a fost examenul susţinut în zilele 20-24 ianuarie curent. Din Comisia de evaluare au făcut parte Veaceslav Didâc, preşedinte, Director executiv adjunct INJ, membri: Mariana Pitic, şefa Direcţiei instruire şi cercetare INJ, Alexandru Cladco, procuror, şeful Secţiei analiză şi implementare CEDO din cadrul Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale, Tatiana Răducanu , membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar ca secretar - Natalia Visternicean, consultant în Secţia formare iniţială INJ.
Rezultatele evaluării finale a stagiilor de practică au fost analizate la o masă rotundă desfăşurată la INJ pe 20 februarie, la care au participat conducerea INJ, conducătorii stagiilor de practică şi audienţii din promoţia respectivă. Informaţii desfăşurate au prezentat Veaceslav Didâc, Mariana Pitic, Valeria Şterbeţ, şefa Secţiei didactico-metodică şi cercetări, şi Iulia Gorbatenco, şefa Secţiei instruire iniţială. În dezbateri au luat cuvântul tutori de practică şi audienţi, un interes deosebit prezentând opiniile audienţilor Adrian Scutaru, Grigore Niculiţă şi Grigore Ciochină – viitori pretendenţi la funcţia de procuror.
Opinia generală: toţi audienţii-stagiari au manifestat o pregătire teoretică şi practică bună, care le va permite în viitor să exercite cu succes funcţiile de judecător sau procuror. Competenţele dobândite de către audienţi în cadrul stagiilor de practică au fost notate cu 9,20- 9,98. Totuşi, s-a menţionat că unele proiecte de acte procedurale prezentate de audienţi au fost întocmite cu devieri de la prevederile Codului de procedură penală. Mai ales în cazul rechizitoriilor, în care, în loc să se facă analiza probelor, se expun mijloacele de probă. Audienţii au explicat că ei întocmeau actele potrivit cerinţelor legii, dar conducătorii de practică insistau că ele să fie întocmite „potrivit practicii existente”. În unele cazuri, n-au fost realizate toate obiectivele din curriculum. Spre exemplu, obiectivul „însuşirea participării la judecare a cauzelor penale privind infracţiunile de corupţie săvârşite de persoane cu funcţii de răspundere, de persoanele care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti şi a altor organizaţii nestatale” n-a fost realizat în toate cazurile, deoarece judecătorul conducător de practică nu avea în procedură asemenea categorii de dosare.
Totodată, Valeria Şterbeţ a menţionat că Secţia metodico-didactică a desfăşurat, în perioada 20-29 ianuarie curent, interviuri cu tutorii de practică ai candidaţilor la funcţia de judecător şi de procuror. Procurorii care au exercitat şi rolul de îndrumători ai stagiarilor din promoţia curentă au menţionat: agenda stagiului de practică este prea voluminoasă, în raport cu durata stagiului de practică; e necesar ca unele aspecte CEDO să fie studiate nu la general, ci la fiecare disciplină în parte; stagiarilor-procurori să li se ofere posibilitatea de a merge în penitenciare, la Centrul de Medicină Preventivă, de a participa la şedinţele judecătorului de instrucţie măcar câteva zile; ar fi binevenită participarea stagiarilor la examinarea demersurilor sau cererilor condamnaţilor ce ţin de executarea sentinţelor; să nu fie repartizaţi mai mulţi audienţi la acelaşi procuror în aceeaşi perioadă ş.a.
Şi tutorii-judecători au atenţionat administraţia Institutului că durata stagiului de practică este prea mică, ei sugerând şi următoarele: tutorii de practică să fie instruiţi preventiv, ca să ştie asupra căror aspecte să atragă atenţia; ar fi bine ca audienţii să deprindă abilităţi practice şi la judecătorul de instrucţie; e nevoie de o programă mai complexă în domeniul penal, mai ales – la întocmirea actelor procesual-penale; locul desfăşurării stagiului de practică să fie ales astfel, încât să nu apară conflicte de interese; implicarea stagiarului în activitatea judecătorului de zi cu zi, ca el să vadă circuitul pe viu al dosarului; e mai potrivit ca tutore de practică să fie un judecător, nu preşedintele sau vicepreşedintele instanţei etc.
Tutorii de practică au insistat să menţioneze că stagiul de practică este unul bine organizat şi destul de efectiv, iar audienţii INJ dau dovadă de o bună pregătire. Ei menţionează necesitatea unei reţele a tutorilor de practică, iar INJ să organizeze un seminar de formare a acestora, astfel ca, atunci când stagiarul se prezintă la procuratură sau la judecătorie, îndrumătorul să cunoască deja asupra căror aspecte să atragă atenţia. Totodată, s-a propus elaborarea unui ghid pentru tutorii de practică.
