30. 05. 2014
Pentru continuitatea cursului de formare formatori privind drepturile omului, la Institutul Naţional al Justiţiei a avut loc seminarul „Procedura în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului: noile tendinţe, provocări şi perspective”.
Seminarul, al şaselea la număr din cadrul unui program amplu pentru cei 23 de formatori , s-a desfăşurat în cooperare cu Misiunea NORLAM şi ABA ROLI Moldova. De data aceasta, Oficiul Consiliului Europei în Moldova s-a alăturat echipei de parteneri ai INJ pentru a colabora în procesul de instruire în domeniul drepturilor omului a grupului-resursă alcătuit din judecători, procurori şi avocaţi.
Cursul de instruire, moderat de către Ruslan Grebencea, coordonator de proiect la Oficiul Consiliului Europei în Moldova, a avut în calitate de formatori pe Ana-Maria Telbis, jurist la Asociaţia Europeană a Drepturilor Omului, fost jurist-asistent la CtEDO, şi Lilian Apostol, agent guvernamental al Republicii Moldova la CtEDO.
Sistemul de protecţie a drepturilor omului în Europa este asociat, în primul rând, cu Curtea Europeană, pentru că aceasta generează jurisprudenţa care interpretează dispoziţiile Convenţiei. Însă nu este singurul mecanism de interpretare şi aplicare a CEDO. Un rol important le revine autorităţilor şi instanţelor naţionale în baza principiului subsidiarităţii, mai ales că în ultimul timp Curtea de la Strasbourg nu mai face faţă cauzelor cu care este sesizată. De dorit ca atribuţiile să fie preluate, într-un mod mai consistent, la nivel naţional. Autorităţile şi instanţele naţionale, aplicând dispoziţiile Convenţiei, fac astfel o interpretare a acesteia fără ca neapărat să aibă o recomandare sau ghidare din partea Curţii Europene. Doar dacă respectiva interpretare este considerată de către părţi ca fiind eronată sau neconformă, cauza este dusă mai departe la Strasbourg. Curtea Europeană validează (prin decizii de inadmisbilitate sau prin hotărâri prin care stabileşte neîncălcarea respectivelor drepturi) sau invalidează o poziţie la nivel naţional. De foarte multe ori, însă, actorii la nivel naţional ignoră faptul că au un rol substanţial în misiunea de protecţie a drepturilor omului.
Totodată, la seminar a fost abordat subiectul recentelor modificări în procedura CtEDO, modificări efectuate în scopul eficientizării activităţii Curţii. Regulile au devenit mai stricte, fiind obligatorie completarea integrală a cererilor depuse la înalta curte, precum şi respectarea termenilor de depunere a acestora, şi anume termenul de şase luni de la pronunţarea deciziei definitive la nivel naţional.
Participanţii au luat cunoştinţă şi de viziunea guvernamentală asupra unui element însemnat în jurisprudenţa Curţii la ora actuală – remedierea. Dacă până nu demult Curtea se axa mai mult pe probleme de interpretare a drepturilor materiale, acum, având în vedere că există o jurisprudenţă amplă în ce priveşte interpretarea Convenţiei, interesul Curţii şi al statelor membre la Convenţie se concentrează pe modalităţi de exercitare a acestor drepturi. Importanţa interpretării obligaţiilor statelor în remedierea încălcărilor este în continuă creştere.
În cadrul cursului au fost expuse principiile care guvernează remedierea (principiul subsidiarităţii, principiul aplicării directe a standardelor internaţionale în materia drepturilor omului, principiul marjei de apreciere), cerinţele principale ale remediului izvorâte din jurisprudenţa Curţii Europene (rolul primar al autorităţilor, mai cu seamă al instanţelor judecătoreşti, de a oferi remediere şi reparaţie; remediile de obicei sunt de natură judiciară, deşi şi alte remedii ne-judiciare sunt permisibile; eficacitatea, astfel încât remediile să fie pasibile să ofere nu numai constatări declarative, dar şi o reparaţie de facto a situaţiei; individualitatea remediului se interpretează de la caz la caz, prin urmare, caracteristicile generale se iau în consideraţie doar în situaţia în care remediul nu a fost epuizat), clasificarea remediilor (compensatorii, acceleratorii şi injonctive; judiciare, quasi-judiciare şi administrative; penale şi civile) etc.
Agenda seminarului a cuprins subiecte generale combinate cu subiecte tehnice, cum ar fi procedura admisibilităţii cererilor, iar aspectele discutate în cadrul prezentărilor vor fi utile în activitatea de formator a participanţilor.
