Discuţii publice pe marginea proiectului Codului administrativ

03. 02. 2014
Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (Fundaţia IRZ), Comisia juridică , numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova, Curtea Supremă de Justiţie şi Institutul Naţional al Justiţiei au organizat o masă rotundă pentru dezbateri publice pe marginea proiectului Codului administrativ, partea a III-a, procedura contenciosului administrativ.
 
La evenimentul desfăşurat în perioada 30 şi 31 ianuarie au participat deputaţi, judecători, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, societatea civilă, precum şi doi experţi germani – Rolf Hüffer, judecător de contencios administrativ, preşedintele Curţii Administrative din Bavaria, în demisie, şi Georg Schmidt, judecător de contencios administrativ, preşedintele Judecătoriei administrative de circumscripţie din Trier. Participanţii au fost întâmpinaţi cu mesaje de salut din partea dnei Aliona Bleah, reprezentantul Fundaţiei IRZ, dnei Iulia Sârcu, vicepreşedintele Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la Curtea Supremă de Justiţie, dlui Ion Creangă, şeful Direcţiei generale juridice din cadrul Parlamentului R. Moldova, dlui dr. Thomas Weithöner, reprezentant permanent al Ambasadorului RFG în RM, şi dlui dr. Valeriu Zubco, conducătorul grupului de lucru.
 
Raportorii mesei rotunde au fost Dumitru Visternicean, Preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anastasia Pascari, Director executiv al INJ, Eugenia Fistican, judecător la Curtea de Apel Chişinău, Vera Macinskaia, judecător la Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ din cadrul CSJ, precum şi experţii germani Rolf Hüffer şi Georg Schmidt, care au fost implicaţi în elaborarea acestui proiect încă de la începuturi.
 
Codul Administrativ, partea a III-a, lansat în dezbateri publice, prevede procedura de soluţionare a conflictelor apărute între cetăţeni şi autorităţile publice. Proiectul de lege reuneşte prevederi care se află în diverse acte normative, uniformizează şi completează domeniul procedural administrativ, simplifică mijloacele de acţiune a administraţiei publice, asigură stabilitatea procedurilor administrative, creşte transparenţa decizională şi îmbunătăţeşte comunicarea în interiorul şi exteriorul administraţiilor publice etc.