Săptămâna curentă, pe 4,5,6 şi 7 septembrie, la Institutul Naţional al Justiţe se desfăşoară seminarul „Aspecte ale procesului de supraveghere, asistenţă şi consiliere”.
Audienţi ai seminarului sunt consilieri de probaţiune din întreaga republică. Scopul instruirii acestora este de a pune accentele pe corectitudinea şi complexitatea logică a activităţilor lor. Pornind de la pilonii de bază ai elementului probaţiune – supraveghere, asistenţă, consiliere – în sesiunea dată se urmăreşte să se pună importanţă pe acţiunile consilierului de probaţiune la fiecare dintre aceste trei elemente. E vorba de un complex de acţiuni, care nu pot fi izolate una de alta, căci beneficiarii actuali în domeniul probaţiunii sunt persoane din familii vulnerabile, cele eliberate din detenţie, persoane supuse la pedepse sub formă de muncă neremunerată , altele - cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii ş.a.
Formatorii seminarului - Vitalie Popa, şeful Serviciului analitic şi programe internaţionale, şi Vladimir Popa, şeful Oficiuliui central de probaţiune de pe lângă Departanetul instituţiilor penitenciare – au instruit, au discutat şi au răspuns la întrebările audienţilor pe marginea următoarelor teme: „Resocializarea. Supravegherea – element important în procesul de reintegrare a persoanelor supuse probaţiunii. Noţiuni generale. Baza legislativă. Practici internaţionale”; „Procesul de asistenţă şi consiliere. Evaluarea psihosocială, elaborarea planului probaţiune, planificarea acţiunilor de supraveghere, asistenţă şi consiliere”; „Activitatea de supraveghere. Instrumente şi metodologie de lucru. Specificul supravegherii pentru diferite categorii de beneficiari”; „Procesul de asistenţă şi consiliere. Rolul reţelei sociale în procesul de reintegrare în comunitate a persoanei supuse probaţiunii”.
În cadrul seminarului sunt promovate mecanismele, procedura şi metodologia de aplicare a tehnicilor de lucru – susţinerea interviurilor , derularea întrevederilor, discuţii în timpul vizitelor la biroul de probaţiune sau în familie… În ansamblu, e vorba de informaţii pe care consilierii de probaţiune le cunosc, dar mai există unele subtilităţi cărora ei nu le dau importanţă. Formatorii îi atenţionează să conştientizeze importanţa unor acţiuni pe care ei deseori le neglijează, ca fiind mai puţin importante. Consilierii de probaţiune sunt atenţionaţi asupra faptului că trebuie să se ferească de interpretarea şablonizată, care urmăreşte doar bifarea executării unei acţiuni şi nimic mai mult.
Ideea promovată de formatori în cadrul seminarului e ca fiecare persoană supusă probaţiunii să fie consultată în mod individual.
„Nu toate persoanele aflate în conflict cu legea trebuiesc privite egal. Omul care a comis un accident rutier din imprudenţă nu poate fi clasificat alături de violatori sau ucigaşi. Ei toţi trebuie să fie trataţi diferit. Şi abordările se cer a fi individuale. Anume pe aceste aspecte se pune accentul: să se facă o diferenţiere între persoanele aflate în conflict cu legea, consilierii să lucreze cu fiecare persoană în parte pentru a o ajuta să depăşească problemele prin care trece”, spune în cadrul seminarului formatorul Vitalie Popa. Şi tot dumnealui menţionează: „Probaţiunea nu este o practică juridică, ci un organ de reintegrare sociaslă a persoanelor aflate în conflict cu legea, ea reprezintă o simbioză dintre trei domenii mari – pesihologia, asistenţa socială şi jurisprudenţa. Trebuie să conştientizăm că infracţiunea săvârşită este un element social, reglamentat în nişte norme juridice. Probabil, când va exista o claritate la acest capitol, lucrurile vor merge mai bine”.
Pe parcursul a patru zile, în cadrul seminarului respectiv vor fi instriţi 86 de consilieri de probaţiune. Lor li se înmânează certificate de participare. În R. Moldova există 42 de birouri de probaţiune – 37 în raioane şi 5 în capitală – la care activează, conform statelor de personal 179 consilieri de probaţiune.
{C}{C}
