18. 06. 2014
Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept. Conform articolului 1 alineatul (2) din Legea nr. 793 din 10.02.2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei competente de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Întru aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei ce reglementează răspunderea în cauze de contencios administrativ, dar şi în vederea împărtăşirii experienţei din practica germană în acest domeniu, Institutul Naţional al Justiţiei, în cooperare cu Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (Fundaţia IRZ), a desfăşurat, pe 16-17 iunie curent, cursul de formare continuă Aplicarea legislaţiei ce ţine de contenciosul administrativ.
În cadrul seminarului de două zile, participanţii s-au bucurat de cele mai bune practici din experienţa judiciară a Germaniei şi metoda lor de lucru în cauzele de contencios administrativ, au acumulat noi cunoştinţe şi au tratat situaţii dificile ce ţin de contenciosul administrativ. Au parcurs toate etapele de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare (din momentul când cererea de chemare în judecată este pusă pe rolul instanţei şi transmisă judecătorului până la întocmirea actului final de procedură a hotărârii judecătoreşti) şi au abordat Proiectul codului administrativ, armonizând legea noastră cu cea germană.
Cu o prezenţă impunătoare a unui auditoriu omogen - judecători, procurori şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale –, cursul a fost, de fapt, o continuare a programului de colaborare între aceste două instituţii, având ca obiectiv organizarea unui şir de activităţi dedicate perfecţionării procesului de instruire a profesioniştilor din sectorul justiţiei. Experienţa Germaniei arată că instituţia de drept a contenciosului administrativ este un element indispensabil statului de drept. Judecătorii de contencios administrativ necesită o formare continuă specială, deoarece ei trebuie să cunoască principiile speciale ale contenciosului administrativ şi să ofere cetăţenilor posibilitatea de a-şi obţine drepturile lezate.
Evenimentul a fost deschis de către reprezentanţii instituţiilor şi formatorii cursului: Anastasia Pascari, director executiv al INJ, Georg Schmidt, judecător, preşedintele Curţii Administrative din Trier, Nata Sanadiradze, reprezentant al Fundaţiei IRZ şi Eugenia Fistican, judecător la Curtea de Apel Chişinău.
Din start, participanţii au adresat întrebări şi au propus subiecte pentru discuţie în vederea abordării problemelor ce apar în practica de fiecare zi.
În prima sesiune, Eugenia Fistican, în calitate de formator, a vorbit despre legislaţia naţională şi problemele de aplicare a legii contenciosului administrativ. S-a discutat încălcarea termenului de prescripţie, situaţia când cererea de chemare în judecată este depusă tardiv, obiectul acţiunii în contenciosul administrativ (fiind orice act, acţiune, inacţiune a autorităţii publice, indiferent de statut), calea prezumţiei dreptului încălcat şi subiecţii de sesizare. Totodată, experţii germani şi-au împărtăşit părerile lor referitor la aceste aspecte.
Pe lângă acestea, Georg Schmidt a venit cu unele precizări referitoare la procesul de judecată şi metoda de lucru a judecătorului în contenciosul administrativ din Germania. Dumnealui a prezentat structura deciziei judecătoreşti care include următoarele aspecte: participanţii la proces, componenţa faptei sau circumstanţele de fapt – propoziţie introductivă, despre obiectul litigiului; istoria necontestată a procedurii; prezentarea faptelor contestate şi a viziunilor de drept ale pârâtului; prezentarea contestată, viziunile de drept şi cererea participanţilor; trimiterea la actele administrative, administrarea probelor etc. – şi motivele hotărârii/motivarea.
A doua zi a seminarului a fost una cu specific practic. Participanţii au fost repartizaţi în 4 grupuri, două dintre ele analizând şi soluţionând o speţă cu referire la litigii de muncă, iar celelalte două – un caz ce ţine de Banca Naţională. Au abordat cauzele conform structurii prezentate, după care au încins discuţii pe baza acestora.
În consecinţă, seminarul a fost încheiat cu succes şi a marcat un aport considerabil la experienţa participanţilor în îndeplinirea de mai departe a obligaţiunilor profesionale.
