12. 12. 2014
În perioada 9-11 decembrie curent, în diferite locaţii, s-a desfăşurat a X-a ediţie a Conferinţei Naţionale Anticorupţie cu genericul „Rupeţi lanţul corupţiei”, care a avut scopul de a aduce în atenţia publicului recentele evaluări şi soluţii ce ţin de fenomenul corupţiei.
Evenimentul a fost divizat în şase sesiuni – Angajamentele anticorupţie ale Republicii Moldova (moderator: Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie), Percepţia corupţiei şi mesajele politice (moderator: Vasile Botnaru, Directorul Biroului Chişinău al postului Radio Europa Liberă), Combaterea corupţiei (moderator: Londa Esadze, consilier al CNA, Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru R. Moldova), Prevenirea corupţiei (moderator: Sergiu Ostaf, Preşedintele Consiliului Naţional de Participare), Implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2011-2015. Sprijinul internaţional şi al societăţii civile (moderator: Ghenadie Barbă, şef adjunct al Oficiului Consiliului Europei la Chişinău), Sistemul naţional de integritate. Concluziile conferinţei (moderator: Cristina Ţarnă, director adjunct al CNA) şi trei ateliere de lucru – Provocările agenţiilor anticorupţie (moderator: Vasile Botnaru; experţi raportori: Lilia Ioniţă, expert juridic, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, şi Ludmila Lupu, manager de proiect, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), Corupţia politică (moderator: Natalia Morari, prezentatoare la canalul „TV7”, expert raportor: Ion Manole, director executiv, Asociaţia Promo-Lex), Corupţia judiciară (moderator: Vitalie Dogaru, prezentator la canalul „PublikaTV”, expert raportor: Florin Ungureanu, expert principal, Proiectul UE „Sporirea Eficienţei, Responsabilităţii şi Transparenţei Instanţelor Judecătoreşti din Moldova”).
Al 3-lea atelier de lucru a avut loc la Institutul Naţional al Justiţiei. Participanţii au fost salutaţi de către Vitalie Dogaru şi Victor Micu, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Aceştia au punctat scopul conferinţei – „identificarea punctelor vulnerabile atât la nivel legislativ, cât şi la nivel practic, care duc la apariţia fenomenului corupţiei”.
În cadrul atelierului au fost dezbătute subiecte care vizează Dezvoltarea măsurilor de sporire a integrităţii judecătorilor în contextul implementării Pilonului IV al Strategiei de reformă în sectorul justiţiei (raportor: Sabina Cerbu, viceministrul Justiţiei), Realizări şi provocări ale aplicării măsurilor de asigurare a integrităţii judecătorilor (raportor: Victor Micu), Contestarea constituţionalităţii iniţiativelor de modificare a legislaţiei în vederea sporirii integrităţii judecătorilor (raportor: Ghenadie Nicolaev, judecător la Curtea Supremă de Justiţie), Analiza imunităţii judecătorilor în Republica Moldova (raportor: Sorina Macrinici, expert juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova), Rezultatele simplificării procedurilor penale în privinţa judecătorilor (raportor: Eduard Harunjen, procuror anticorupţie), Aprecierea măsurilor de sporire a integrităţii judecătorilor în contextul implementării reformei justiţiei (raportor: Lilia Ioniţă), Bunele practici de sporire a integrităţii judecătorilor din România (raportor: Florin Ungureanu).
Participanţii – membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai Curţii Supreme de Justiţie şi Procuraturii Generale, ai partenerilor de dezvoltare şi ai societăţii civile – au luat cunoştinţă de legile promovate de către Ministerul Justiţiei şi proiectele în curs de elaborare şi/sau promovare menite să asigure integritatea judecătorilor; rezultatele activităţii CSM în procesul de asigurare a eticii, disciplinei, selectării, promovării judecătorilor în rezultatul reformelor, dificultăţile care au apărut, precum şi alte aspecte relevante asigurării integrităţii judecătorilor; sesizările depuse de către CSJ la Curtea Constituţională împotriva anumitor iniţiative promovate în contextul aplicării măsurilor prevăzute în cadrul pilonului IV al SRSJ; statisticile privind pornirea dosarelor penale de corupţie şi conexe în privinţa judecătorilor, ca rezultat al simplificării procedurii penale în acest sens, statutul dosarelor pornite/transmise în judecată/examinate de instanţe etc.
