Standardele investigării eficiente a cazurilor de tortură, tratament inuman sau degradant a fost subiectul discuțiilor la seminarul organizat ieri de Institutul Național al Justiției. Destinat procurorilor și judecătorilor, în cadrul lui s-a pus accentul pe analiza juridico-penală a componenței de infracțiune prevăzută de art. 1661 din Codul penal și Jurisprudența CtEDO prin prisma art. 3 din Convenție.
Cursul de formare continuă a fost deschis de către formatorul INJ Ion Caracuian, procuror, șef al Secției combatere tortură din cadrul Procuraturii Generale.
În prima sesiune, dumnealui a prezentat legislația națională și internațională ce reglementează răspunderea pentru tortură, tratament inuman sau degradant. A tratat noțiunile generale de tratament degradant, tratament inuman și tortură.
Dintre actele normative internaționale au fost citate Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10.12.1948, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 04.11.1950, Convenţia ONU împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10.12.1984, Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor, tratamentelor inumane sau degradante din 26.11.1987.
Un alt subiect abordat în prima jumătate a zilei a fost Jurisprudența CtEDO, prin prisma art. 3 din Convenție. În cazul dat, formatorul a prezentat o schemă analitică a violărilor constatate în hotărârile CtEDO în anii precedenți și a generat discuții asupra cazurilor examinate după 2000 și compensațiilor acordate de CtEDO pentru încălcarea art. 3 din Convenție. Cel mai adesea, acestea au fost urmare a maltratării persoanei (cazul Corsacov, 2006; Gurgurov, 2009; Taraburca, 2011), a recurgerii la forța excesivă în timpul reținerii persoanei (cazul Victor Savițchi, 2008; Sochichiu, 2012), a investigării inadecvate a maltratării (cazul Buzilo, 2012; Sochichiu, 2012; Eduard Popa, 2013), a alimentării forțate (cazul Ciorap, 2007), a detenției în condiții proaste (cazul Becciev, 2005; Ostrovar, 2005) etc.
În următoarea sesiune, Vladimir Holban, procuror în demisie, a realizat analiza juridico-penală a infracțiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant. Dumnealui a reiterat actele normative internaționale cele mai importante în abordarea problemei și a făcut o sinteză a activității CtEDO în 2014 cu privire la Republica Moldova. De menționat că, în 98 % din hotărârile moldovenești, CtEDO a constatat cel puțin o încălcare. Astfel importanța eficientizării investigării cazurilor de tortură, tratament inuman sau degradant este evidentă. La acest subiect au fost stabilite tipurile de tratament inuman și degradant. A fost specificată diferența dintre aceste două categorii, dar și noțiunile suferință și durere. S-a discutat despre subiectul acțiunii săvârșite, despre cine poate fi victima tratamentului inuman sau degradant și despre latura obiectivă, dar și subiectivă a infracțiunii. De reținut că art. 1661 din Codul Penal se aplică pentru faptele de tratament inuman sau degradant nu numai atunci când sunt săvârșite cu acțiune, dar și în caz de inacțiune. În acest sens, participanții au adus exemple de situații relevante și au evaluat nivelul prejudiciului cauzat, pentru a stabili tipurile de tratament.
În continuare, Ion Caracuian a vorbit despre standardele investigării eficiente a cazurilor de tortură, tratament inuman sau degradant și a adus exemple din experiența secției pe care o reprezintă, a împărtășit situații relevante. Asupra practicii judiciare la nivel național în aceste cauze și-au expus părerea și audienții prezenți la seminar.
A doua parte a zilei s-a dovedit a fi mult mai interactivă datorită subiectelor practice și implicării participanților. Formatorii au instigat participanții cu studii de caz și activități în grupuri, prezentând două cazuri de rele tratamente.
Menționăm că, pe 18 martie curent, această tematică va fi expusă pentru dezbatere și unui alt grup de judecători și procurori.
