13. 02. 2013
În scopul aplicării corecte de către instanţele de judecată a normelor ce ţin de reglementarea nulităţii actului juridic, Institutul Naţional al Justiţiei, în parteneriat cu USAID şi ROLISP, a organizat un seminar dedicat tematicii date.
Nulitatea actului juridic este sancţiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de validitate a actului juridic, desfiinţându-l. Condiţia de bază de aplicare a nulităţii este încălcarea unei norme legale imperative.
Despre delimitarea nulităţii de alte sancţiuni de drept civil, regimul juridic al nulităţii, cauzele de nulitate absolută şi relativă, modalităţile procedurale de invocare a nulităţii şi principiile efectelor nulităţii actului juridic civil a vorbit în faţa judecătorilor şi procurorilor formatorul INJ – Ion Creţu, lector la Universitatea de Stat din Moldova.
Nulitatea actului civil nu trebuie confundată cu rezoluţiunea şi rezilierea (ultimele două constau în încetarea, înainte de executare deplină, a efectelor juridice ale unui contract valabil încheiat, de regulă – pe motiv de neexecutare a obligaţiilor), revocarea (retractarea voinţei exprimate pentru încheierea unui act juridic), caducitatea (ineficacitatea care loveşte un act juridic valabil care nu a produs încă efecte şi care se datorează unui eveniment survenit după formarea valabilă a actului şi independent de voinţa autorului), inopozabilitatea (nerespectarea de către părţi a măsurilor de publicitate prevăzute de lege pentru ocrotirea terţilor), reducţiunea (se aplică testamentelor şi constă în reducerea mărimii averii testate din cauza că se încalcă partea rezervată sau din cauza unor erori matematice comise de testator la întocmirea testamentului).
După natura interesului ocrotit prin norma încălcată, art. 216 al Codului civil distinge nulitatea absolută şi relativă a actului juridic. În cererea de chemare în judecată reclamantul trebuie să indice temeiul legal al cerinţei despre constatarea nulităţii absolute sau recunoaşterea nulităţii relative a actului juridic.
Pe parcursul seminarului, participanţii au adresat formatorului diverse întrebări, punând în discuţii problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, şi au examinat speţe concrete.