24. 12. 2009
La 29 decembrie 2009, ora 9.00, în sediul Institutului Naţional al Justiţiei (mun. Chişinău, str. Serghei Lazo, 1), va avea loc examenul de capacitate (proba scrisă) pentru candidaţii la funcţia de mediator care au urmat cursurile de instruire iniţială în cadrul Institutului în perioada 23 noiembrie – 4 decembrie 2009.
Prin Ordinul Directorului executiv al INJ nr.426-A din 16.12.2009 a fost numită ziua desfăşurării examenului de capacitate şi stabilit baremul minim la proba scrisă. Componenţa Comisiei pentru examenul de capacitate al candidaţiilor la funcţia de mediator a fost aprobată prin Ordinul Directorului executiv al INJ nr.427-A din 16.12.2009.
Proba constă în rezolvarea unui test teoretic multidisciplinar, ce include subiecte din toate disciplinele studiate la Institut.
Testul va cuprinde următoarele subiecte:
1.Conflictul: dinamica conflictului, identificarea cauzelor conflictului şi metodele de soluţionare a conflictelor:
- Definiţii ale conflictului;
- Taxonomia, structura conflictului;
- Stiluri şi conduite în situaţii de conflict;
- Particularităţile personalităţii conflictogene;
- Surse ale conflictelor;
- Semne de apariţie a unui conflict;
- Funcţiile conflictului;
- Metode de soluţionare ale conflictului: directe, indirecte.
2. Medierea: dimensiuni, obiective şi coordonate definitorii:
- Istoricul şi teorii referitoare la mediere;
- Conceptul justiţiei restaurative şi formele acesteia;
- Practici ale justiţiei restaurative;
- Conceptul de mediere;
- Principiile medierii;
- Istoricul medierii;
- Teorii referitoare la mediere;
- Instituţia medierii în alte ţări;
- Formele medierii: medierea directă şi cea indirectă;
- Medierea în cauzele cu minorii / adulţii;
- Obiectivele medierii;
- Drepturile şi obligaţiile mediatorului / părţilor implicate în conflict.
3. Cadrul juridic al medierii:
- Medierea - instituţie a dreptului civil, penal şi de procedură penală;
- Legea cu privire la activitatea de mediere;
- Reglementarea medierii în documentele internaţionale;
- Recomandarea nr.19 (99) a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei pentru Statele membre cu privire la mediere în cauzele penale, adoptată la 15 septembrie 1999 la cea de-a 69-a întîlnire a reprezentanţilor miniştrilor;
- Instituţia medierii în legislaţia altor ţări;
- Reglementarea medierii în legislaţia naţională;
- Împăcarea - cauză care înlătură răspunderea penală şi consecinţele condamnării (Art. 109 Cod penal) ;
- Împăcarea părţilor prin aplicarea medierii (art. 276 al. 7 Cod procedură penală).
- Întrevederea mediatorului cu persoana reţinută sau arestată (art. 187 al. 7 Cod procedură penală);
- Legea cu privire la mediere în cauzele penale;
Alte acte normative ce ţin de conţinutul, procedura şi consecinţele medierii.
4. Avantajele medierii în raport cu alte modalităţi de soluţionare a conflictelor (arbitrajul, litigiul, negocierea etc.:
- Procesul de rezolvare a conflictelor prin mediere;
- Compararea procesului de mediere cu alte modalităţi de soluţionare a conflictelor.
5. Etapele procesului de mediere:
-Activităţile pre mediere;
- Organizarea şi desfăşurarea întâlnirilor preliminare;
- Decizia de a media;
- Planificarea contextului;
- Completarea actelor necesare;
- Organizarea spaţiului pentru mediere.
Etapa 1. Iniţierea medierii:
- Explicarea procesului de mediere şi a rolului mediatorului;
- Explicarea regulilor ce trebuie respectate pe parcursul medierii;
- Identificarea întrebărilor participanţilor.
Etapa 2. Identificarea problemelor
- Culegerea informaţiilor;
- Identificarea problemelor;
- Relevarea intereselor neexprimate.
Etapa 3. Elaborarea planului de negociere
- Formularea problemelor;
- Asigurarea acceptării problemelor;
- Stabilirea ordinii discuţiilor.
Etapa 4. Crearea unei înţelegeri reciproce şi formularea alternativelor
- Gestionarea climatului emoţional;
- Identificarea poziţiilor şi intereselor;
- Formularea intereselor comune;
- Clarificarea presupunerilor;
- Formularea criteriilor pentru soluţiile posibile;
- Identificarea soluţiilor;
- Verificarea fezabilităţii soluţiilor propuse;
- Negocierea soluţiilor propuse;
- Evaluarea.
Etapa 5. Încetarea procesului de mediere
- Decizia de a finisa medierea;
- Formularea acordului (paşii de implementare şi responsabilităţile) ;
- Încheierea formală a medierii;
- Scrierea acordului;
- Planificarea procesului de implementare a acordului.
6. Metode, abilităţi şi tehnici de mediere:
- Stabilirea relaţiilor de încredere;
- Ascultarea activă;
- Parafrazarea;
- Formularea întrebărilor, tipuri de întrebări;
- Explicarea şi interpretarea;
- Menţinerea discuţiei, gestionarea procesului;
- Focalizarea pe interesele interlocutorului;
- Întruniri separate;
- Proiectarea viitorului în baza acordului;
- Aprecierea realităţii;
- Analiza alternativelor;
- Implicarea părţilor terţe;
- Folosirea pauzei;
- Schimbarea atitudinilor;
- Lucrul cu persoane dificile sau/şi cu emoţii puternice.
7.Medierea în cadrul procesului penal:
- Cauzele penale în procesul cărora poate fi iniţiată procedura medierii;
- Pasibilitatea aplicării procedurii medierii în cauzele penale;
- Iniţierea medierii;
- Medierea garantată de stat;
- Rolul instanţei de judecată şi a organului de urmărire penală în procesul de iniţiere a medierii;
- Sesizarea mediatorului;
- Forma procesuală a sesizării;
- Oferirea de informaţii mediatorului;
- Formele de informare a mediatorului;
- Confidenţialitatea informaţiilor;
- Procedura penală (urmărirea penală sau examinarea cauzei penale în instanţă) şi procesul medierii;
- Prezentarea acordului de împăcare la organul de urmărire penală sau în instanţa de judecată;
- Examinarea acordului de împăcare în şedinţele judiciare sau în cadrul urmăririi penale;
- Mediatorul în şedinţa de judecată sau în cadrul urmăririi penale;
- Ascultarea părţilor referitor la respectarea cerinţelor procesuale de încheiere a acordului de împăcare;
- Admiterea acordului de împăcare şi efectele (consecinţele) ei;
- Încetarea urmăririi penale;
- Cauzele respingerii acordului de împăcare;
- Respingerea acordului de împăcare şi efectele (consecinţele) lui;
- Procedura medierii şi intrarea în vigoare a sentinţei de condamnare.
8.Medierea în cadrul procesului civil:
-Procedura de iniţiere a procedurii de mediere;
- Pasibilitatea aplicării procedurii medierii în cauzele civile;
- Iniţierea medierii;
- Rolul părţilor implicate în procesul de iniţiere a medierii;
- Sesizarea mediatorului;
- Forma procesuală a sesizării;
- Oferirea de informaţii mediatorului;
- Formele de informare a mediatorului;
- Confidenţialitatea informaţiilor;
- Procedura civilă şi procesul medierii;
- Prezentarea acordului de împăcare în instanţa de judecată;
- Ascultarea părţilor referitor la respectarea cerinţelor procesuale de încheiere a acordului de împăcare;
- Admiterea acordului de împăcare şi efectele (consecinţele) lui;
9. Medierea în domeniul familial:
- Conflictele intrafamiliale constructive şi distructive;
- Sursele principale ale conflictelor intrafamiliale;
- Mijloace de soluţionare a conflictelor între parteneri;
- Violenţa contra copilului;
- Cauze şi forme ale violenţei asupra copilului;
- Violenţa contra femeii;
- Cauze şi forme de manifestare a violenţei asupra femeii;
- Divorţul (separarea) şi efectele lui asupra membrilor familiei;
- Specificul medierii conflictelor intrafamiliale;
- Organizarea şedinţelor cu familia;
- Prezentarea acordului de mediere părţilor implicate în conflict;
- Specificul interacţiunii mediatorului cu copiii;
- Dificultaţi posibile ce pot aparea în procesul de mediere familială.
10.Autocunoaşterea mediatorului:
-Autocunoaşterea şi autoperfecţionarea;
- Capacitatea de acceptare necondiţionată a mediatorului;
- Conştientizarea diferenţelor: culturale, de statut social, de limbaj, de stiluri comportamentale în situaţiile de conflict etc. ;
- Managementul stărilor afective;
- Dificultăţi posibile în procesul de mediere ;
- Bariere în comunicarea eficientă;
- Conştientizarea responsabilităţilor de mediator;
11. Monitorizarea (supervizarea) procesului de mediere:
- Conceptul de monitorizare;
- Tipuri de monitorizare;
- Procesul de monitorizare în mediere;
- Impactul monitorizării asupra calităţii procesului de mediere.
12. Deontologia profesională a mediatorului şi construcţia paradigmei profesionale:
- Conceptul de deontologie. Codul Deontologic al Mediatorului în Republica Moldova;
- Regulamentul cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorilor;
- Principii generale privind medierea: principiul liberului consimţământ, principiul imparţialităţii mediatorului, principiul neutralităţii, principiul acceptării, principiul confidenţialităţii;
- Standarde de etică profesională a mediatorului: etica personală, instruirea şi formarea;
- Standarde ale procesului medierii: calitatea procesului, selectarea cazurilor, dezvăluirea informaţiilor, şedinţa de premediere, şedinţa de mediere, încetarea procesului de mediere;
- Standarde de etică organizaţională: relaţia cu părţile, colaborarea cu mediatorii precum şi cu alţi profesionişti; publicitatea; relaţia cu mass-media;
- Respectarea Codului Deontologic al Mediatorului şi sancţiunile nerespectării Codului Deontologic al Mediatorului.
13. Сomunicarea persuasivă în activitatea mediatorului
- Particularităţile comunicării interpersonale;
- Condiţiile oportune pentru comunicarea neconflictuală: corelarea repertoriilor; adaptarea rolurilor; contextualitatea, adaptarea mesajului conform particularităţilor partenerului;
- Lecturarea comportamentului interlocutorului şi utilizarea mijloacelor neverbale pentru completarea mesajului verbal;
- Tehnici de convingere a partenerului;
- Tehnici de manipulare a partenerului;
- Tehnici de protecţie psihologică.
NOTĂ: Participanţii la examenul de capacitate sînt admişi în sala de concurs doar în baza buletinului sau altui act de identitate. Deţinerea telefoanelor mobile în auditoriul unde se va desfăşura examenul sau a oricăror alte obiecte sau accesorii care nu au nicio legătură cu examenul este interzisă.