Despre apatridie şi naţionalitate într-o atmosferă de conlucrare

03. 10. 2014

Punctul 1 al articolului 1 din Convenţia internaţională privind statutul apatrizilor spune că termenul apatrid indică o persoană care nu este considerată cetăţean al niciunui stat. Problema apatrizilor a trezit interes în societatea noastră după destrămarea URSS, mai ales că mulţi refugiaţi ajunşi pe teritoriul R. Moldova sunt şi apatrizi.

Promovarea protecţiei apatrizilor şi a persoanelor care riscă să devină apatride în Republica Moldova prin studierea mecanismelor internaţionale şi europene de protecţie, precum şi studierea celor mai bune practici în domeniu, inclusiv prin intervenţia instanţelor de judecată la nivel naţional şi regional a fost tematica seminarului organizat de către Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi în colaborare cu Institutul Naţional al Justiţiei pentru un grup de magistraţi din instanţele din capitală.
 
Seminarul a avut loc la staţiunea din Purcari, raionul Ştefan Vodă, cu o durată de două zile – 1 şi 2 octombrie. În deschiderea evenimentului, Octavian Mohorea, şeful Biroului Naţional al UNHCR Moldova, şi Ecaterina Popa, şefa Secţiei instruire continuă a Institutului Naţional al Justiţiei, au menţionat buna colaborare a instituţiilor pe care le reprezintă în domeniul formării continue a specialiştilor din sectorul justiţiei. Importanţa cursului a subliniat-o şi Iulian Popov, şeful Secţiei informare şi apatridie a Biroului Migraţie şi Azil din cadrul MAI.
 
„Subiectele pe marginea cărora vom discuta la acest seminar au fost propuse de către judecătorii care au participat la ultima activitate de formare continuă în domeniu organizată de Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi la staţiunea din Vadul lui Vodă. Am reacţionat cu plăcere, deoarece apatrizii sunt persoane care se află sub mandatul organizaţiei noastre. Mai mult, R. Moldova, în anul 2012, a aderat la convenţiile ONU în domeniul apatridei din 1954 şi 1961, iar acest seminar coincide cu cea de-a 60-a aniversare a convenţiei ONU adoptată la 28 septembrie 1954”, a menţionat Octavian Mohorea.
 
Magistraţii aflaţi de data aceasta în postură de audienţi s-au bucurat de prezenţa în calitate de formator a unui specialist străin – Inge Sturkenboom, Ofiţer Protecţie (Apatridie) în cadrul Biroului UNHCR pentru Europa.
 
Menţionăm că, în cadrul instruirii, termenul „naţionalitate” a fost folosit cu termenul „cetăţenie”, ca sinonim. Pe parcursul celor două zile, instruirea a fost structurată în patru sesiuni: 1. Naţionalitate şi Apatridie. Cadrul juridic internaţional, 2. Cadrul juridic naţional, 3. Jurisprudenţa pe apatridie şi cetăţenie şi 4. Studii de caz privind apatridia şi naţionalitatea. În timpul seminarului au fost prezentate următoarele tematici: Naţionalitate şi Apatridie (Octavian Mohorea, şeful Biroului Naţional al UNHCR Moldova), Cadrul juridic internaţional (Inge Sturkenboom, Ofiţer Protecţie (Apatridie) de la Biroul UNHCR pentru Europa), Procedura de determinare a statutului de apatrid în Republica Moldova (Iulian Popov, şeful Secţiei informare şi apatridie a Biroului Migraţie şi Azil al MAI), Cadrul legal şi procedura de dobândire/retragere a cetăţeniei Republicii Moldova (Madina Gorincioi, şefa Secţiei cetăţenie şi evidenţa străinilor de la CRIS Registru, MTIC), Jurisprudenţa internaţională (Inge Sturkenboom, Ofiţer Protecţie (Apatridie) de la Biroul UNHCR pentru Europa), Jurisprudenţa naţională şi provocările actuale (Oleg Palii, Preşedintele AO „Centrul de Drept al Avocaţilor”).
 
Pe parcursul instruirii, un accent deosebit s-a pus pe provocările actuale în identificarea persoanelor apatride, precum şi pe reducerea apatridiei în Republica Moldova, inclusiv prin dobândirea cetăţeniei. În discuţii s-a menţionat că se întâlnesc unele lacune de procedură la acordarea statului de apatrid, la acordarea cetăţeniei acestor persoane, ceea ce a condus la prezentarea unor studii de caz de către Inge Sturkenboom, cu participare activă a audienţilor.
 
Ca diversitate, vă antrenăm şi pe dumneavoastră în unul dintre ele.
 
Domnul Smith s-a născut în Austria şi a dobândit cetăţenia Austriei prin naştere. El se mută în Germania în 1995.
Dl Smith se naturalizează în Germania în 1999 în baza legislaţiei Austriei şi pierde în mod automat cetăţenia austriacă.
 
Dar, în 1995, în Austria a fost iniţiat un proces penal împotriva domnului Smith pentru că acesta a furat o maşină. El nu a informat autorităţile germane cu privire la urmărirea penală, atunci când a depus cerere pentru cetăţenia germană.
 
Prin urmare, atunci când autorităţile germane au luat cunoştinţă despre urmărirea penală împotriva domnului Smith în Austria, acestea au decis să-i retragă, cu efect retroactiv, naturalizarea, pe motiv că dl Smith a obţinut cetăţenia germană prin înşelăciune.
 
Domnul Smith depune cerere la judecătoria din Germania pentru a opri privarea de cetăţenie.
 
Întrebare: va deveni oare apatrid domnul Smith atunci când autorităţile germane îi vor retrage cetăţenia?