Institutul Naţional al Justiţiei a găzduit ieri, 24 iunie, atelierul de lucru cu genericul Crimele pe bază de ură şi integrarea străinilor: provocări şi soluţii, organizat cu sprijinul proiectului finanţat de Uniunea Europeană Consolidarea managementului migraţiei şi a cooperării în domeniul readmisiei în Europa de est (MIGRECO).
Evenimentul a întrunit reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, judecători, procurori, ofiţeri de urmărire penală, reprezentanţi ai ONG-lor şi instituţiilor internaţionale cu responsabilităţi şi activităţi în domeniul migraţiei, azilului şi drepturilor omului.
Centrul pentru Drepturile Omului în colaborare cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie au realizat Studiul cu privire la integrarea străinilor în Republica Moldova, discriminarea şi crimele pe bază de ură. Studiul are scopul de a stabili gradul de integrare a străinilor şi evaluarea eficienţei politicilor statului în domeniul integrării imigranţilor, precum şi oferirea recomandărilor pentru politicile ulterioare în domeniul integrării şi combaterii discriminării străinilor şi a investigării crimelor bazate pe ură.
Ţinând cont de bunele practici statuate între instituţiile sus menţionate, dar şi în contextul relaţiilor de colaborare dintre acestea, organizarea şi desfăşurarea atelierului de lucru a prevăzut, pe lângă prezentarea constatărilor studiului realizat, inclusiv a recomandărilor formulate, supunerea acestuia spre dezbatere publică şi consultarea opiniei practicienilor în scopul îmbunătăţirii cercetării, dezvoltării şi perfecţionării practicii în domeniul vizat.
În cuvântul de salut, Anastasia Pascari, directorul executiv al INJ, a menţionat importanţa atelierului de lucru, dat fiind faptul că apărarea drepturilor şi intereselor omului a fost şi va rămâne un subiect primordial. Totodată, dumneaei a precizat necesitatea creării condiţiilor migranţilor, pentru ca ei să aibă posibilitatea de a se integra în ţara noastră. Aceste condiţii sunt bine determinate de legislaţia naţională, dar mai ales de instrumentele internaţionale. Astfel, în urma studiului, au fost stabilite cauzele săvârşirii crimelor pe bază de ură împotriva persoanelor care migrează. S-a accentuat că posibilitatea de a pune în discuţie aspectele care prezintă interes reprezentanţilor instituţiilor publice şi celor de apărare a drepturilor omului este binevenită.
La începutul cursului, şi-au rostit alocuţiunile Anatol Munteanu, directorul CpDOM, şi Simion Terzioglo, coordonator de programe în cadrul OIM, Misiunea în Moldova. Dumnealor au atras atenţia asupra fluxului şi incidenţei tot mai mare a standardelor internaţionale asupra cadrului naţional intern. De aici derivă necesitatea de noi documente, de noi politici pe dimensiunile în care activează fiecare categorie de specialişti, a specificat directorul CpDOM. Abordările trebuie dezbătute, cizelate şi perfecţionate, pentru a se transforma în documente de uz la îndemâna fiecărui specialist care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului.
Simion Terzioglo a relatat despre esenţa proiectului MIGRECO, amintind că studiul respectiv a fost realizat în cadrul acestuia, incluzând mai multe valenţe, precum crimele bazate pe ură, integrarea străinilor, discriminarea. Astfel, studiul dezvăluie adevăruri pe baza statisticilor, întrucât R. Moldova a devenit o ţară interesantă pentru cei din afara ei şi este important să cunoaştem şi impactul străinilor la dezvoltarea republicii, a concluzionat reprezentantul OIM.
Prezentarea studiului a fost realizată de către exponenţii Centrului pentru Drepturile Omului. Svetlana Rusu, expert naţional, CpDOM, s-a referit la partea legislativă a proiectului, în care au relevat cadrul normativ naţional, dar şi instrumentele juridice internaţionale cu privire la infracţiunile motivate de ură şi combaterea discriminării – principii fundamentale ale drepturilor omului din majoritatea actelor internaţionale şi regionale. Au fost expuse scopul şi obiectivele studiului, care vizează evaluarea gradului de integrare a străinilor în RM, evaluarea eforturilor statului în domeniul integrării străinilor, oferirea de recomandări pentru politicile ulterioare în domeniul integrării şi combaterii discriminării străinilor şi a crimelor bazate pe ură. Discriminarea în acest proces este văzută ca un obstacol major în calea integrării străinilor.
În practica europeană, integrarea este definită ca un proces bilateral, care constă în, pe de o parte, angajamentul ţării-gazdă de a asigura respectarea drepturilor formale ale imigrantului, pentru a participa în viaţa economică, socială, culturală şi publică, iar pe de altă parte - în angajamentul imigrantului de a respecta normele şi valorile fundamentale ale societăţii în care trăieşte şi de a participa activ la procesul de integrare, fără a-şi pierde propria identitate. În acest sens, au fost enumerate acţiuni de integrare a imigranţilor în comunităţile autohtone, au fost prezentate constatări şi concluzii ca urmare a studierii experienţei altor state.
Vasile Cantarji, un alt expert naţional din cadrul CpDOM, a furnizat datele statistice prezentate în studiu. Sondajul a cuprins 299 de respondenţi, aflaţi pe teritoriul ţării de cel puţin un an, şi a vizat trei grupuri distincte de străini în R. Moldova (refugiaţi, studenţi străini şi alte tipuri de imigranţi).
În perioada 2009-2012 se remarcă schimbarea de la un spor migratoriu negativ spre unul cu sens pozitiv şi pentru prima dată, în 2012, numărul celor care au venit în ţara noastră a depăşit numărul celor plecaţi. Aşteptările sunt de continuare a creşterii numărului de imigranţi pe fundalul liberalizării regimului de traversare a frontierei cu UE. Rata mai sporită de ocupare a străinilor este susţinută de faptul că o bună parte a acestora (21,3%) sunt migranţi de muncă.
Din totalul străinilor intervievaţi, 38 la sută nu cunosc limba de stat (în pofida faptului că sunt organizate cursuri gratuite de studiere a limbii române), iar 7 la sută din respondenţi nu cunosc nici româna, nici rusa. În ansamblu, au fost constatate aprecieri pozitive în ceea ce priveşte toleranţa populaţiei faţă de străini. Totodată, fiecare străin intervievat dispune de experienţă de tratament inegal.
În urma dezbaterilor, comentariilor şi sugestiilor pe marginea studiului, au fost expuse concluziile de bază şi recomandările privind cultivarea unui climat favorabil din partea populaţiei pentru integrarea străinilor, iar moderatorul evenimentului, Tudor Lazăr, avocat parlamentar, a emis unele consideraţii finale.
